COMENZI SI INFORMATII:    

Foraje puturi apa Jilava

foraje puturi jilava
Executam  foraje puturi apa in Jilava, foraje de mica si mare adancime, denisipari, piloni de sustinere, intretineri puturi, epuismente. Executam foraje si pentru incalzire cu pompe de caldura.
Suna acum si cere o cotatie. Garantia unei lucrari de calitate la un pret competitiv.

Numarul mare de utilaje din dotare ne permite sa reducem timpul de asteptare de cerea clientului pana la demararea lucrarii la maxim 3 zile lucratoare.
Utilajele sunt diverse si se pot adapta nevoilor fiecarui client astfel incat nu exista loc unde nu putem executa forari puturi.

Un put este o groapa sapata prin foraj artificial în scoarta pamântului, prin care se poate extrage apa. Puturile de apa pot fi de doua tipuri: puturi de mica adâncime si puturi de mare adâncime. În cazul celor dintâi apa poate fi obtinuta foarte usor, dar impuritatile pot ajunge usor în lichid astfel încât exista un risc serios de contaminare. Pentru puturile de adâncime mare nu exista risc de contaminare, ele neavând impuritati organice.

Jilava este o comună în judeţul Ilfov, deventă notorie datorită penitenciarului Jilava (nume oficial - Penitenciarul Bucureşti), unul dintre cele mai mari şi mai faimoase din România, care a fost folosit de diferitele guverne româneşti pentru încarcerarea deţinuţilor politici şi datorită „masacrului de la Jilava”.
Situată pe şoseaua şi calea ferată Bucureşti-Giurgiu, comuna Jilava are coordonatele geografice: 440,19¢ lat. N. şi 260,06 ¢long.E. Suprafaţa comunei este de 2830 ha., din care 330 ha. sunt ocupate de vatra satului iar restul reprezintă teren arabil-2026 ha. şi nearabil-474 ha.

Comuna Jilava s-a format prin contopirea a trei sate : Jilava, Mierlari şi Odăile. Satul Jilava, cel mai mare dintre cele trei era alcătuit la rândul său din patru cătune: Români, Ungureni, Sârbi şi Ţigănie. Din punct de vedere etnic, populaţia comunei cuprinde trei grupe: români, bulgari şi rromi. O parte a populaţiei româneşti este băştinaşă, în timp ce o altă parte este originară din Transilvania. Românii ardeleni au venit în a doua jumătate a secolului al XVIII-lea şi în prima jumătate a secolului al XIX-lea. Bulgarii au venit în mai multe valuri: 1806-1812, 1828-1834 şi 1876. Locuitorii rromi sunt urmaşii robilor care aparţineau marilor boieri stăpânitori ai acestor locuri.

Comuna Jilava are o istorie milenară. Cercetările arheologice din în anul 1929 au scos la iveală importante vestigii care dovedesc existenţa unei locuiri umane în această zonă cu pe 2 000 de ani e.v. (aparţin culturii de tip “Gumelniţa B”).

Au fost descoperite şi două morminte datând din sec III-IV pe care specialiştii le-au identificat ca aparţinând dacilor liberi sau sarmaţilor[6] şi unul din secolul al XI-lea, al unui călăreţ cu cal care, judecând după inventar (un vârf de lance, o zăbală de fier), nu aparţinea autohtonilor, ci unui peceneg.

Cel mai vechi document cunoscut până acum care atestă existenţa Jilavei a fost emis la Bucureşti în iunie 1716 prin care “popa Radu de la Jilava vinde logofătului Matei Fărcăşanu o casă cu loc şi grădină”. Dintr-un alt document emis 6 ani mai târziu tot la Bucureşti şi în care este pomenit acelaşi “popa Radu de la Jilava” reiese că satul aparţinea logofătului Constantin II. După aceste izvoare satul Jilava a luat fiinţă în timpul domniei lui Constantin Brâncoveanu (1688-1714). Iniţial, satele Jilava şi Mierlari erau aşezate pe malurile Sabarului. Tot acolo se afla şi o biserică ale cărei urme se mai vedeau încă înainte de cel de al doilea război mondial. Tradiţia spune că apele Sabarului s-au revărsat şi au înecat satul aşa că locuitorii au fost nevoiţi să se mute pe locurile mai înalte. Posibil că acest eveniment s-a petrecut la începutul secolului al XIX-lea, prin anii 1815-1831, când a fost ctitorită actuala biserică de la Jilava şi s-au aşezat în sat un mare număr de “ungureni” veniţi din Ardeal.



Traduceri legalizate Traduceri autorizate