COMENZI SI INFORMATII:   009 

Foraje puturi apa Otopeni

foraje puturi Otopeni
Executam  foraje puturi apa in Otopeni, foraje de mica si mare adancime, denisipari, piloni de sustinere, intretineri puturi, epuismente. Executam foraje si pentru incalzire cu pompe de caldura.
Suna acum si cere o cotatie. Garantia unei lucrari de calitate la un pret competitiv.

Numarul mare de utilaje din dotare ne permite sa reducem timpul de asteptare de cerea clientului pana la demararea lucrarii la maxim 3 zile lucratoare.
Utilajele sunt diverse si se pot adapta nevoilor fiecarui client astfel incat nu exista loc unde nu putem executa forari puturi.

Un put este o groapa sapata prin foraj artificial în scoarta pamântului, prin care se poate extrage apa. Puturile de apa pot fi de doua tipuri: puturi de mica adâncime si puturi de mare adâncime. În cazul celor dintâi apa poate fi obtinuta foarte usor, dar impuritatile pot ajunge usor în lichid astfel încât exista un risc serios de contaminare. Pentru puturile de adâncime mare nu exista risc de contaminare, ele neavând impuritati organice.

Otopeni este un oraş în judeţul Ilfov, Muntenia, România. Are o populaţie de 10.215 locuitori.
Oraşul Otopeni este aşezat în zona limitrofă de nord a capitalei României  - Bucureşti, între km. 12,800 şi 17,900 pe drumul naţional nr.1 (E60). Din punct de vedere fizico-geografic, oraşul Otopeni este aşezat pe interfluviul Colentina  - Pasarea, in Câmpia Vlăsiei, subdiviziune a Câmpiei Române, iar din punct de vedere administrativ - teritorial este situat în judeţul Ilfov.

Aşezările omeneşti din regiunea în care se află localitatea Otopeni datează din comuna primitivă. Cu prilejul săpăturilor efectuate în anul 1966 pentru construirea Aeroportului Internaţional Bucureşti - Otopeni, arheologul Margareta Constantiniu de la Muzeul de Istorie al municipiului Bucuresti a identificat fragmente de ceramică veche şi alte obiecte care au aparţinut unei importante aşezări omeneşti existentă încă din prima perioadă a epocii fierului (epoca fierului: 800 î.e.n. - finele secolului i.e.n.) Într-un strat suprapus a fost descoperită o altă aşezare, mai nouă, din secolul al X-lea e.n. (Urseanu F. - 1966).

Prin hrisovul din 14 februarie 1587, Mihnea Turcitu - voievodul Ţării Româneşti - dăruieşte mănăstirii Sfânta Troiţă jumătate din satul Islazul, jumatate din satul Hodopeni (azi Otopeni) cu mori şi ţigani, toate dăruite de Dobromir ban, jupâniţa Vilaia şi fiul lor Mihai postelnicul (Documente privind istoria Romaniei veacul XVII, 1960).

La 20 mai 1620, Maria, mare băneasă, dăruieşte din nou mănăstirii Sfânta Troiţă (numită mai târziu Radu Vodă) jumătate din satul Hodopeni, cu rumâni, dăruit de jupâniţa Vilaia, poruncind rumânilor să asculte (Documente privind istoria României veacul XVII, 1960).

Istoricul Constantin C. Giurascu este de parere ca denumirea satului Hodopeni, se trage de la un anume Hodopa sau Hodoba. In secolul al XVIII - lea apare denumirea de Otopeni. In anul 1778, generalul Bawr, care a servit in armata rusa in timpul razboiului ruso-turc din 1768-1774, publica sub semnatura Monsieur de B2 (Bawr) o carte intitulata "Memoires historique et geographique sur la Valachie a Francfort et Leipsic". In acesta lucrare, autorul, printre alte sate din apropierea Bucurestiului, aminteste si de Otopeni: "Otopen - petit village avec un etang at un moulin sur la riviere de Pasere" Otopeni - un sat mic, cu un elesteu si o moara pe riul Pasarea). Aceasta precizare indica locul primei vetre a localitatii Otopeni, pe riul Pasarea, aproape de obirsia lui. Atunci era un riu viguros, in prezent disparut.



Traduceri legalizate Traduceri autorizate