COMENZI SI INFORMATII:   0709 

Foraje puturi apa Snagov

foraje puturi snagov
Executam  foraje puturi apa in Snagov, foraje de mica si mare adancime, denisipari, piloni de sustinere, intretineri puturi, epuismente. Executam foraje si pentru incalzire cu pompe de caldura.
Suna acum si cere o cotatie. Garantia unei lucrari de calitate la un pret competitiv.

Numarul mare de utilaje din dotare ne permite sa reducem timpul de asteptare de cerea clientului pana la demararea lucrarii la maxim 3 zile lucratoare.
Utilajele sunt diverse si se pot adapta nevoilor fiecarui client astfel incat nu exista loc unde nu putem executa forari puturi.

Un put este o groapa sapata prin foraj artificial în scoarta pamântului, prin care se poate extrage apa. Puturile de apa pot fi de doua tipuri: puturi de mica adâncime si puturi de mare adâncime. În cazul celor dintâi apa poate fi obtinuta foarte usor, dar impuritatile pot ajunge usor în lichid astfel încât exista un risc serios de contaminare. Pentru puturile de adâncime mare nu exista risc de contaminare, ele neavând impuritati organice.

Snagov este o localitate în judeţul Ilfov, Muntenia, România, care se găseşte la circa 40 km nord de capitala ţării, Bucureşti. Conform recensământului din 2002  populaţia comunei era alcătuită din români  în proporţie de peste 99%.

Întemeierea localităţii Snagov este strâns legată de construirea mânăstirii Snagov pe Ostrovul din nordul  lacului Snagov.

Întemeierea localităţii Snagov este strâns legată de construirea mănăstirii Snagov pe Ostrovul din nordul lacului, care s-a făcut de către primii voievozi de după Basarab, poate Vladislav sau succesorul său Radu I. Nu este deloc exclus ca pe locul aşezământului acestui voievodat necunoscut să fi existat altul încă şi mai vechi, deoarece urmele de locuire de pe Ostrovul Snagovului coboară departe în timp, demonstrând o continuitate de viaţă impresionantă. Astfel, săpăturile efectuate pe insula din nordul lacului au scos la iveală unelte şi vase din epoca bronzului şi a fierului: morminte, dinari de argint ai Republicii Romane, monede bizantine din secolul al X -lea, toate acestea constituind dovezi sigure ale unei vieţi neîntrerupte timp de mii de ani pe aceste meleaguri.

Totuşi, primele atestări documentare despre satele Snagovului aparţin secolului al XV-lea, ele fiind dăruite tot în aceeaşi perioadă Mănăstirii Snagov. Mai precis, cel mai vechi document este datat 7 noiembrie 1428, emis de către Dan II la Târgovişte, oraş care era în acea vreme capitala Ţării Româneşti. „Drept accea după dăruirea pământului soţiei mele şi doamna mea, am dăruit cu toată cinstea şi buna chibzuială Snagovul, cu o bună dragoste împreună cu bălţile şi satele Fringhişeşti şi Turbaţi”, este textul documentului amintit.

În acelaşi secol s-au mai emis alte trei documente care certifică existenţa acestui loc minunat: 30 iunie 1441, emis tot la Târgovişte de Vlad Dracul; 28 octombrie 1464, emis la Bucureşti de Radu cel Frumos; 23 martie 1482, emis de Basarab cel Tânăr.

Cel din urmă are menţiunea că i se adaugă ca dar Mănăstirii Snagov satele Dobroşeşti, Ghermăneşti, Izvorani şi Tâncăabeşti.

Există o ipoteză după care se presupune că numele Snagov ar fi probabil de inspiraţie slavă, mai exact din cuvântul bulgar sneg, care înseamnă zăpadă. Snagovul a avut una din închisorile lui Vlad Tepeş.



Traduceri legalizate Traduceri autorizate